Expoziția ,,SEMPER FIDELIS @ Galeriile „Ion Andreescu” din Buzău

Filiala Buzău a Uniunii Artiștilor Plastici din România, are plăcerea să vă invite la expoziția personală
itinerată(pictură și desen) ,,SEMPER FIDELIS, cu lucrări semnate de artiștii vizuali Cristina Georgescu și
Claudiu Victor Gheorghiu, pe simezele Galeriilor „Ion Andreescu” din Buzău, sala Etaj.
Demersul artistic va fi prezentat și curatoriat de artistul plastic președinte al UAPR – Filiala Buzău,
Prof. dr. Valeriu Șușnea.
Cristina Georgescu, artist plastic(n.1964), membru titular AFAPRR- Asociația Filială Artă Plastică
Religioasă și Restaurare a UAP din România, membru în Consiliul Director al AFAPRR în al doilea
mandat, din 2018.
Cristina Georgescu lucrează ca restaurator în cadrul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan”
Claudiu Victor Gheorghiu, artist plastic(n.1967), membru titular AFAPRR- Asociația Filială Artă Plastică
Religioasă și Restaurare a UAP din România, totodată consilier media şi al Consiliului Director al
AFAPRR, ales din 2015. Claudiu Victor Gheorghiu este din februarie 2023 și referent de specialitate
comunicare-secretariat la UAP din România, precum și jurnalist cultural independent din 2015.
Expoziția de pictură și desen ,,SEMPER FIDELIS" de la Galeriile „Ion Andreescu” poate fi vizitată începând
cu 7 octombrie până pe 30 octombrie 2023.
Parteneri: Uniunea Artiștilor Plastici din România, Uniunea Artiștilor Plastici din România- Filiala Buzău,
Asociația Filiala Artă Plastică Religioasă și Restaurare a UAP din România.
Parteneri media: Campus TV, Radio Campus, ziarul Opinia Buzău, ziarul Ultima Oră, Intell News, Radio
România Cultural, Revista Arta, AGERPRES, Amos News, Modernism, Coolt Neamț, Zile și Nopți.

GALERIILE „ION ANDREESCU” Buzău
B-dul Nicolae Bălcescu
Bl. „Crinul Alb”, etaj
Persoană de contact: doamna Anca Burducea
Tel.mobil: 0748 187 354

Despre proiectul SEMPER FIDELIS

"Doi artiști, Cristina și Claudiu-Victor, pe care îi apropie credința că munca și completul abandon în lumea
imaginației este vitală. În general, timpul acordat visării este scurtat în epoca actuală tot mai mult,
imaginativul devenind un lux, uneori, nepermis. Rămânând fideli reusurselor interne asumate, ei expun
reprezentări deosebite, interpretări foarte personale ale unei realități fragmentare Lucrările lor sunt totodată
forme de refugiu în fața invaziei devalorizării și desacralizării generale a societății.

Claudiu-Victor vine din zona picturii și a pergamentelor sacre cu rol educativ și apotropaic, cu litere
meșteșugite și personaje simbol: phyiakterion, filacterele pudrate cu aur, scut împotriva intruziunilor profane
și/sau malefice.
Picturile lui Claudiu-Victor, scăpate de canoanele Erminiilor, sunt abstracte la prima vedere. Abstractul lui
Claudiu-Victor este alcătuit din văluri aruncate peste o realitate care apare misterios, când și când și numai
dacă privești cu atenție. Ceața abstractă, fluidă și trasată când linear – vertical, când linear - orizontal, cu
sclipiri de aur, acoperă arhitecturi acoperite de vegetații luxuriante primordiale sau sfioase și abia întrezărite
animale fantastice. Lucrările lui sunt o provocare aruncată privitorului prin imagini caleidoscopice aparent
încremenite care au însă o mișcare discretă și perpetuă alcătuind noi și noi structuri cere se întrevăd printre
stratificările cețoase ale abstractului.
Trăirile artistului sunt prezentate prin serii simbolice: Joc, Susținere, Frământări, Claritate, Răscruce,
Împlinire, Certitudine, Atemporal, serii care permit privitorului să intre în starea de transă contemplativ –
meditativă în comuniune cu imaginația autorului.
Filonul comun de unde cei doi își trag sevele sunt zonele riguros canonice.
Cristina vine din zona restaurării operei de artă, o zonă îmbibată de canoane iconografice și de rigoare
științifică în același timp. Lucrul cu obiecte vechi, în care intimitatea cu operele vechi, de la picturi murale la
artefactele ceramice permite incredibile arce peste timp, așa cum reiese din lucrările prezentate. Canonul
fiind intrinsec prezent în orice operă de artă, deschide, tocmai prin rigoare zone de libertate de expresie într-
un joc infinit, bine-cunoscut în lumea artei, între constrângere și libertatea de expresie. Astfel, prin
extragerea informației subtile din filoane preistorice sau clasice, din tehnici care diverse aspecte micro sau
macroscopice, amprente animale, umane sau vegetale. au dus la o prezentare serială a unor teme diverse ca:
Fossil, Păsările sufletului – Adăpare, Terra, seria gumelnițeană a idolilor și a obiectelor simbol (Idol,
Răscruce, Duhul casei). Întoarcerea spre pictura murală privită ca o arheologie fragmentară se deschide prin
Pars pro toto.
„Omagiu lui Escher„ este un omagiu clasicului imaginativ care sparge realitatea imediată și deschide porți
spre alte lumi; în acest caz, de la masa de studiu, spre lumea apelor, o trecere spre mediului fluid, matcă a
tuturor regnurilor - complementare și versatile, mineral- vegetal – animal.
Din seria Terra, fac parte două lucrări, Terra Incognita și Terra Clamor, proteste împotriva abuzurilor comise
de oameni, care promovează credința în comuniunea om – natură. Omul este parte integrantă a Naturii și
orice abuz se va răsfrânge, indubitabil, asupră-i. Simbolurile vechi sunt rădăcinile regeneratoare și
aducătoare al unui echilibru dorit.
Clasicul cu elemente transcendente este prezent în „Refugiul Toamnei” și „Studiu pentru Eden” serii care
sunt la început de drum.

Tot Cristinei îi aparține seria de desene, studii ale obiectelor arheologice, ceramică preistorică aparținând
culturii de contact Stoicani – Aldeni, la scara 1:1.
Acest tip de desen professional/ documentar este expus pentru prima oară după 156 de ani, într-o expoziție
artistică, după ce Henri(c) Trenk a expus, sub comisariatul lui Alexandru Odobescu, în 1867, primele desene
arheologice profesioniste după piesele Tezaurului de la Pietroasa, în secțiunea de artă de la Expoziția
Universală de la Paris

Seria Landscape (studii) este o serie de desene profesionale, prilejuită de documentarea în timpul unui
„survey”, excursie științifică, într-o zonă anatoliană din masivul Beșparmak (Cinci degete) în căutarea
urmelor preistorice din abri-urile formate de stâncile masive din preajma sătucului Sarıkaya."

Mariana Dragu istoric de arta